Top 10 nuci și alune - beneficii uimitoare pentru sănătatea omului

Se știe că pentru a avea o alimentație completă lipidele nu trebuie să lipsească din hrana noastră. Așadar oamenii au ajuns de-a lungul timpului să descopere care sunt plantele, semințele și nucile care reprezintă adevărate izvoare de nutrienți și de grăsime vegetală. Voi trata aici care sunt cele mai apreciate 10 nuci care ne oferă energie, asigurându-ne o digestie sănătoasă și prevenindu-ne de foarte multe boli, precum: demența, tulburări de somn, varice, ulcer gastric sau duodenal, boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, constipație, depresie, hipertensiune arterială, ateroscleroză, deficiență imunitară, oboseală, lipsă de concentrare și altele. Potrivit unor studii făcute cu privire la consumul de nuci – ca, de exemplu, Studiul Nurses Health Study - s-a confirmat că riscul de infarct miocardic a scăzut cu până la 40% dacă se consumă nuci de cel puțin patru ori pe săptămână, aceste fructe uscate contribuind la scăderea colesterolului LDL din sânge.¹

 

1. Caju

Caju (nucile Anacardium) – apare menționat de francezul André Thevet în 1558; se știe că au fost aduse din Brazilia de către portughezi în secolul 16 în Africa și India. Mai târziu au ajuns să fie cunoscute și consumate și în Europa. Caju este un arbust mereu verde, ce poate crește până la 15 m înălțime, iar nucile caju fac parte din grupa fructelor uscate și sunt asemănătoare la formă cu boabele de fasole. Caju este apreciat pentru mulțimea de microelementele nutritive pe care le conține: cupru, seleniu, zinc, mangan, fluor și iod; vitamine ( provitamina A, vitamina B1 și B6 - benefice pentru transmiterea impulsurilor în sistemul nervos, îmbunătățind puterea de concentrare; vitamina E) și minerale: fier, magneziu (ajută la întărirea oaselor), fosfor și potasiu. Astăzi sunt utilizate în special în rețetele vegetariene, în diverse compoziții de musli și la garnisirea diverselor prăjituri.

Mai mult despre caju: Caju - 10 beneficii uimitoare pentru sănătate

 

2. Arahide (alune de pământ)

Arahidele (Arachis hypogaea - familia leguminoaselor) – ca proveniență sunt tot din Brazilia, ca și caju, dar și din Peru. În secolul nostru se cultivă arahide (alune de pământ) în: China, SUA, India, Argentina, Africa, Indonezia, America Centrală, iar la noi în țară există plantații de alune de pământ în zonele Timiș, Dăbuleni, Hunedoara, Dobrogea; acestea fiind bine comercializate în mixturi de semințe și fructe uscate sau fructe confiate. Pe piață găsim atât alune decojite prăjite sau crude; cele prăjite și puțin sărate constituind gustarea savuroasă pentru fiecare dintre noi. Arahidele (alunele de pământ) sunt utilizate la prepararea ciocolatei, a biscuiților cu diverse semințe și nuci sau în musli. Spre deosebire de celelalte nuci alunele de pământ au cel mai mare conținut de proteine (25 g/100 g), vitamina E în cantițăți mai mari (cu efect antioxidant, fiind benefice în bolile cardiovasculare și în cancer). De asemenea, conținutul mare de aminoacid L-arginină este benefic pentru sănătate fiind un protector al vaselor de sânge, ajutând la întărirea inimii.

Mai mult despre arahide: Arahidele - beneficii și proprietăți

 

3. Alune de pădure

Alunele de pădure sunt fructele alunului (Corylus avellana, arbust din familia botanică Betulaceae și poate crește 3-5 m înălțime cu lemnul trunchiului fin, elastic, acoperit cu frunzis, iar rădăcinile sale fixează bine solurile și previn alunecările terenurile în pantă). Alunul își are centrul de origine în Asia Mică și a fost apreciat încă din antichitate, căci despre el au scris:

  • Teofrast (naturalist și agronom grec, 374 – 287 î.e.n.) îl menționează în tratatul său de botanică, cu precizarea că se întâlnește, împreună cu nucul și castanul, în munții Macedoniei;
  • Cato (scriitor roman, 234 -149 î.e.n.) l-a denumit avellanos, iar Corylus este denumirea care apare pentru alun prima dată în scrierile poetului roman Virgiliu (23 -79 e.n);
  • Plinius (naturalist roman, 23-79 e.n.) l-a denumit nux pontica arătând astfel originea alunului (de pe litoralul Mării Pontului, adică al Mării Negre).²

Principalele zone cu aluni sunt în: Turcia, pe litoralul Mării Negre, de unde se obține aproximativ 2/3 din producția mondială de alune; în Italia, Spania (Tarragona și Valencia), în S.U.A. (Washington și Oregon – pe valea Vilamente, 100 km de Oceanul Pacific). La noi în țară cea mai mare plantație de aluni este la Timiș – 800 de hectare, iar recolta de alunele de pădure adunată de pe această plantație este folosită pentru producția de bomboane de lux Raffaello.³

Alte zone cu plantații de aluni, care sunt însă cultivate pe suprafețe mai mici, avem la: Vrancea4, Sibiu, Vâlcea, Constanța și altele.

Alunele de pădure sunt foarte gustoase și sănătoase, având un conținut bogat în acizi grași, vitamine (E, complexul de B – dintre care B7 în cantitate mai mare decât toate celelalte nuci, PP) și minerale (magneziu, fosfor, potasiu, fier, calciu, zinc, cupru etc.), dar și fitonutrienți din grupa fitosterinelor.

Miezul de alune este ideal pentru menținerea echilibrului acido-bazic al organismului, alimentând creierul cu oxigen, grație conținutului de potasiu, iar manganul din alunele de pădure după cum a precizat Mincu I. (1985) stimulează activitatea sistemului nervos, ajută la buna funcționare a ficatului, ochilor și pielii datorită vitaminelor pe care le conține.

Beneficiile consumului de alune de pădure sunt indicate în special diabeticilor și celor afectați de tuberculoză. Alunele de pădure pot fi consumate crude, prăjite sau prelucrate în diverse produse de cofetărie (bomboane, prăjituri, creme, înghețată, nuga, halva și altele). În alimentația copiilor mici este recomandat laptele de alunele de pădure sau făina din aceste fructe uscate care poate fi utilizată la prepararea delicateselor culinare: biscuiți cu fină integrală și făină din alune de pădure, bomboane, checuri etc.

Medicul francez Valnet recomandă uleiul extras din alune de pădure, cură 15 zile administrat dimineața câte o linguriță înainte de micul dejun, ca remediu împotriva teniei. Uleiul de alune de pădure este folosit și la fabricarea lacurilor industriale și a săpunurilor, a diverselor produse cosmetice (tratamente – măști pentru ten gras: 3 linguri de făină de alune amestecate cu un pahar de iaut; se aplică pe față și după 15 minute de acționare asupra tenului, se spală cu apă călduță), iar în ceasornicărie ca lubrifiant.

Ceaiul din frunze de alun este recomandat pentru oprirea hemoragiilor, în uz extern ca remediu pentru curățarea porilor tenului și băile cu acest ceai este benefic în tratarea varicelor supurante.

Infuzia din muguri de alun (2 lingurițe la 200 ml apă clocotită) este recomandată în ast bronșic, în caz de hepatită epidemică și emfizem pulmonar, trebuie consumate 2 căni pe zi.

Ținând cont de multiplele beneficii și utilizări ale alunului și ale alunelor de pădure se poate spune că acestea reprezintă una din creațiile minunate ale lui Dumnezeu, cu simbolistică minunată, anume: prosteritate și putere vindecătoare.

Mai mult despre alunele de pădure: Alunele de pădure - beneficii și proprietăți

 

4. Nuca de cocos

Nuca de cocos este fructul cocotierului (Cocos nucifera – originar din America tropicală și din Australia), de aici a fost răspândit fie de ocean atunci când nucile cădeau în apele sale și erau astfel duse de curenții maritimi pe țărmul insulelor nuci de cocosdin zona tropical, fie era transportată de marinarii de pe vasele care călătoreau în zonele respective.

Cocos nucifera se folosește astăzi în întregime atât pentru construirea caselor, podurilor cât și al corăbiilor, însă în primul rând fructul său – nuca de cocos care conține elemente (minerale, vitamine din grupa B, fibre, oligoelemente: cupru, magneziu, fier etc.) foarte hrănitoare și sănătoase care se găsesc în laptele de cocos (lichid dulce-acrișorcare din interiorul nucii de cocos) atât timp cât aceasta nu este coaptă, dar pe parcursul procesului de coacere lasă locul untului de cocos foarte răspândit în alimentație, constituind materia de export.

Toți nutrienții pe care nuca de cocos îi conțin fac din acest fruct un remediu natural care este folosit în tratarea holerei, boală de care sunt afectați locitorii din zonele tropicale, dar este benefică și în cazuri de calculi renali, dizenterie, gripă, constipație, diaree, infertilitatea sau alte boli care duc la deshidratarea organismului.

 

5. Nuci de Macadamia

Și nucile de Macadamia au ajuns încetul cu încetul să fie cunoscute și consumate și la noi, fiind multă vreme considerate fructe uscate de lux, datorită costurilor mari și astfel mulți nu și le puteau permite. Însă cultivarea pe suprafețe din ce în ce mai extinse a făcut posibil ca cererea să nu mai reprezinte o solicitare greu rezolvabilă, ba mai mult aceasta a fost depășită de ofertă.

Se spune că nucile de Macadamia își au origine pe coasta de est a Australia, unde în urma unei expediții în 1857, Ferdinand von Muller (om de știință german) a fost cel care a dat numele plantei după numele prietenului său Lord Dr. John McAdam (șeful Institutului filozofic din Victoria).

Așadar nucile de Macadamia au ajuns cu 25 de ani mai târziu să fie cultivate și în Hawaii. Se mai cultivă și în sud – estul Africii, nucile de Macadamia fiind din ce în ce mai apreciate în ciuda faptului că erau necesare dalta și ciocanul pentru a putea ajunge la miezul lor delicios și hrănitor, a cărui culoare este de un alb – crem. Pomul de Macadamia (familia botanică Proteales) este mereu verde, poate atinge până la 20 m înălțime dacă se bucură de condiții climatice prielnice (climă umedă subtropicală) și ajunge să rodească după 5 ani de la plantare niște fructe care cresc asemenea strugurilor, în ciorchini.

Nutritiv, nucile de Macadamia sunt excelente surse de fibre alimentare, acizi grași, conținând la 100 de g de nuci următoarele: acid linoleic (1,30 g), vitamine (grupa B, dar și vitamina E), minerale (calciu, magneziu (118 mg), potasiu (363 nuci de macadamiamg), fosfat (198 mg), sodiu (4 mg); dar și microelemente, precum: fier, seleniu, zinc, mangan, cupru și fluor.

Beneficiile consumului de nuci de Macadamia sunt multiple pornind de la scăderea nivelului colesterolului, astfel ajutând organismul împotriva bolilor cardiovasculare. Complexul de vitamine și fibrele pe care nucile de Macadamia le conțin le recomandă împotriva bolilor sistemului nervos și pentru o digestie bună, protejând astfel colonul de cancer, fiind astfel un aliment care trebuie să fie consumat pentru a ne bucura de o minte sănătoasă într-un corp sănătos.

Citește mai mult despre nucile macadamia accesând următorul articol:

 

Partea a 2-a

 

Bibliografie:

¹ Gabriela Schwarz, Nucile și sănătatea, Editura Casa 2016

² Mihăilescu Grigore, Cultura alunului, Editura Ceres 1989

³ Cea mai mare plantație de alun din România, înființată de un grup de italieni. Toată producția se exportă pentru prepararea bomboanelor de lux

4 https://www.youtube.com/watch?v=tUKA1ujakhU

Actualizat la: 22.12.2016

Articole similare

  • Top 10 nuci și alune - beneficii uimitoare pentru sănătatea omului - Partea a 2-a
    Migdale crude sau prăjite cu puțină sare, mărunțite, în coajă sau decojite, rase sau chiar sub formă de fulgi sunt variante pe care le găsim în comerț și care sunt utilizate la prepararea diverselor prăjituri mai ales în preajma sărbătorilor de iarnă. Foarte gustoase și hrănitoare, migdalele crude sunt roadele migdalului (Amygdalus Communis, din familia Rosaceae, crește până la 6 m înălțime; ...
  • Curiozități despre migdale
    Consumul regulat de nuci, precum migdalele, este asociat cu o multitudine de beneficii pentru sănătatea omului: întărirea sistemului cardiovascular; acoperirea necesarului de proteine al organismului; controlul greutății corpului; te ajută să ai un somn odihnitor; mărește speranța de viață.   Însă nu despre beneficii mi-am propus să discut astă...

Categorii de articole

Fructe - Magazin online

Created in 0.2420 sec